Astăzi “lumea oamenilor” se află într-un impas identitar, într-o fundătură, şi este tot mai expusă faţă de dictatura concretului, a imediatului suficient. Starea asta de lucruri trebuie să se schimbe!
sâmbătă, 5 octombrie 2013
Cum s-a născut Iniţierea în splendoare
Cartea noastră aşa s-a născut: din revolta din noi faţă de „starea lumii”. Din dorinţa de a aduce lumina nouă şi celorlaţi. Lumina nu poate fi adusă de cineva anume, de „unul-singur”, ea nu poate fi adusă decât în ideea de împreună. A te bate de unul-singur cu vântul desfrunzitor e doar o luptă pierdută dinainte. În ideea de împreună am reuşit însă. Ne-am încurajat şi am sperat în imboldurile noastre spre lumină. Din ea s-au născut personajele noastre. Din lumină se naşte totul: iubirea, dăruirea, splendoarea în esenţa ei. Toate acestea ne-au fost dăruite cu generozitate în acel timp imprescriptibil al nostru, timp de început. Oamenii au renunţat îndeobşte la timpul de început, crezând că el s-a dus şi dus a fost. Ce risipă! Pentru că pierzând reperul timpului de început, ajungi să trăieşti cu spaima de omul de lângă tine, cu spaima că i-ai putea dărui în zadar. Şi ajungi să nu te bucuri de tine, de teamă că astfel ai putea răni, că ai putea nemulţumi, că ai putea sfida, chiar. Iar asta nu e altceva decât o victorie a cotidianului împotriva ta.
Etichete:
cotidian,
ideea de împreună,
splendoare,
starea lumii
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu